Raportul de evaluare este un document care înregistrează instrucţiunile pentru o anumită misiune de evaluare, bază de evaluare (tipul de valoare) şi scopul evaluării ca şi rezultatele analizei care a condus la opinia privind valoarea. De asemenea, un raport de evaluare poate să explice procesele analitice care au fost parcurse în cursul evaluării şi să prezinte informaţiile semnificative care au fost folosite în analiză. Rapoartele de evaluare pot fi verbale sau scrise. Tipul, conţinutul şi dimensiunea unui raport variază în funcţie de destinatar, de cerinţele legale, de tipul proprietăţii şi de natura şi complexitatea misiunii de evaluare.

Raportul scris: este rezultatul unei evaluări comunicat clientului în scris. Rapoartele scrise pot fi documente narative detaliate, care să conţină materiale pertinente examinate şi analizele realizate pentru a ajunge la concluzia privind valoarea sau pot fi documente narative sintetizate cum ar fi actualizări periodice ale valorilor, formulare utilizate de către guvern sau de alte agenţii sau scrisori către clienţi.
Raport verbal: este rezultatul unei evaluări, comunicat verbal unui client sau prezentat în justiţie ca mărturie de expert sau depoziţie. Un raport de evaluare comunicat verbal unui client trebuie să fie susţinut de un dosar de lucru şi urmat cel puţin de un rezumat scris al evaluării.

Inspecţia proprietăţii de către Expertul Evaluator

Constă în:

- identificarea proprietăţii;

- identificarea drepturilor de proprietate care sunt evaluate: ce conţine proprietatea, a cui este, identificarea sarcinilor;

- utilizarea evaluării: scopul şi ce tip de valoare trebuie determinată ( Valoarea de piaţă este cel mai obişnuit tip de valoare asociat cu evaluarea proprietăţilor. Este foarte important ca valoarea de piaţă sau oricare alt tip de valoare estimată să fie identificată şi definită foarte clar în orice misiune de evaluare, deşi se poate zice că valoarea de piaţă este cea vizată în absenţa unei specificări);

- inspecţia fizică a proprietăţii de evaluat: identificarea şi analiza amplasamentului şi construcţiilor, aprecierea stării tehnice. Solicitarea de documente de la proprietar/client ( titlul de proprietate asupra imobilului-actul de vânzare-cumpărare, donaţie, succesiune, etc; cadastru; extras de carte funiciară, certificat de urbanism, autorizaţie de construire ). Fotografierea proprietăţii. Discuţii cu proprietarii/clienţii.

Centralizarea tuturor informaţiilor şi analiza lor

Colectarea şi analiza datelor/informaţiilor relevante: în funcţie de natura proprietăţii de evaluat. Aceste informaţii trebuie să conţină elemente pentru aplicarea metodelor de evaluare, respectiv: 

 - informaţii despre costuri de înlocuire şi/sau reparaţii;

- informaţii despre tranzacţii realizate cu proprietăţi comparabile sau despre oferte de tranzacţionare;

- informaţii despre veniturile generabile de proprietăţile comparabile;

Se analizează toate informaţiile culese şi se interpretează rezultatele din punct de vedere al evaluării:

- se stabilesc limitele şi ipotezele care vor sta la baza elaborării raportului;

- se deduc şi se estimează condiţiile limitative specifice obiectivului de care trebuie să se ţină seama la derularea tranzacţiei;

- se stabilesc ce metode de evaluare sunt adecvate pentru determinarea valorii proprietăţii imobiliare de evaluat.