PREZENTARE GENERALĂ
Municipiul Brașov, reşedința județului cu acelaşi nume, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, la 161 km de București, capitala României. În apropierea sa se găsesc localităţile Predeal, Buşteni, Sinaia, Făgăraş şi Sighişoara. Municipiul are o suprafaţă de 267,32 km² şi conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, o populație de 277.192 locuitori.
Oraşul a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi economice, culturale şi sportive. De asemenea, este considerat al doilea oraş al ţării pe piaţa imobiliară.
Braşovul se distinge din punct de vedere turistic, deţinând supremaţia în turismul montan românesc. Staţiunea de iarnă Poiana Braşov se află la 12 km distanţă de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Ea dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri şi restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane.
Oferta turistică a judeţului Braşov este complexă dispunând de 345 de unităţi turistice cu o capacitate de cazare care poate fi utilizată în toate anotimpurile, şi anume: 39 hoteluri, 2 hanuri, 27 cabane, 2 campinguri, 43 vile turistice, 7 tabere şcolare, 86 pensiuni, 119 pensiuni agroturistice. Turismul rural a luat amploare în zona Bran-Fundata-Moeciu, legislaţia actuală stimulând dezvoltarea acestui sector.
Braşovul se dezvoltă azi mai mult ca niciodată. În oraş există mari posibilităţi de investire, cei interesaţi având la dispoziţie o puternică şi diversificată bază tehnico – materială, forţă de muncă corespunzător calificată, piaţă de desfacere şi o legislaţie corespunzătoare care garantează drepturile investitorilor străini în România. În ce priveşte nivelul investiţiei străine directe, valoarea capitalului social, în cele 3.227 de societăţi cu participare străină la capital, atingea la sfârşitul anului 2007 valoarea de 420 milioane euro. În următorii 10 ani se aşteaptă ca evoluţia ascendentă să continue, creând astfel locuri de muncă şi oportunităţi noi de afaceri.
Votat “ Oraşul de vis” , Braşovul oferă cele mai mari avantaje şi poate fi considerat o destinaţie de emigrare internă pentru cei aflaţi în căutatea unui oraş care să le satisfacă cerinţele privind calitatea vieţii, de la infrastructură, la mediu, siguranţă, sănătate, cultură şi educaţie, dezvoltare economică şi administraţie locală.
ISTORIC
Originile Braşovului, ca oraş medieval, se pierd în vremuri îndepărtate. Descoperirile arheologice menţionează că a existat viaţă pe acest pământ din epoca bronzului, cu 60.000 de ani în urmă. Monumentul cel mai impresionant din antichitate este Sanctuarul dacic de la Racoş. O altă mărturie a vieţii pe acest pământ este castrul Roman descoperit la Râşnov, fosta frontieră de nord-est a imperiului Roman.
Atestat documentar în anul 1235 sub numele Corona, apoi Barasu - 1252 şi în cele din urmă Braşov - 1288, cel mai important oraş al Transilvaniei a dominat viaţa economică a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Braşov ( 1353 - Privilegiul de baza al orasului Brasov ), activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor, dar mai ales pentru armele, care se fabricau aici.
Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, ţesătorii, postăvarii, armurierii, fierarii, arămarii, cositorarii, au facut ca Braşovul să nu ramână doar un punct al comerţului tranzit, ci un înfloritor centru mesteşugăresc.
Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înființată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice.
În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu „Aurora” de azi.
În 1921 la Brașov se înființa fabrica de locomotive și vagoane „ROMLOC”. După venirea comuniștilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roșu” ( astăzi „Roman S.A.” ). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licență străină, cât și după design românesc. După 1989, firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou și elegant.
În perioada comunistă s-au remarcat încă două mari intreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele și tonaje de tractoare, și Intreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat și Europa estică datorită raportului calitate/preţ.
De-a lungul timpului, şi-au deschis laboratoare şi centre de producţie diverse companii străine, economia Braşovului bazându-se în mare parte pe servicii, construcţii şi industrie uşoară.
ECONOMIE - INVESTIŢII ACTUALE
Potrivit unei prezentări oferită de Economist Corporate Network, parte a grupului The Economist, se estimează că valoarea investiţiilor străine directe în România va creşte la 8 miliarde de dolari în acest an şi la 11 miliarde dolari în 2011.
Tot mai mulţi investitori străini se orientează spre părţile mai aerisite ale ţării noastre, şi anume centrul ţării. Această schimbare de atitudine se simte şi în judeţul Braşov, unde investiţiile străine au tendinţa de creştere în comparaţie cu anul trecut.
Cei mai mulţi investitori străini din Braşov sunt din Spania, Germania şi Franţa. Pe următoarele locuri ale clasamentului se află Cipru, Belgia şi SUA, urmate de Anglia, Italia, Olanda şi Austria.
Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, în primele zece luni ale lui 2009, în judeţul Braşov, au fost înmatriculate 183 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris.
În momentul de faţă, în Braşov au loc două investiţii majore pentru industria aeronautică: producerea de componente pentru constructorul de aeronave Airbus şi crearea, la Ghimbav, a unui centru de mentenanţă pentru elicopterele Puma şi Super Puma. Prima investiţie este în valoare de 90 de milioane de euro şi va creea în jur de 700 de locuri de muncă. Cea de-a doua investiţie, va creea în jur de 400 de locuri de muncă, şi alături de Premier Aerotech va transforma Braşovul într-un centru de referinţă în acest domeniu al industriei aerospaţiale. Ambele investiţii respectă condiţiile impuse de Uniunea Europeană, şi anume: investiţia să fie de minim 30 de milioane de euro şi să creeze 300 de noi locuri de muncă.
O altă investiţie majoră este reprezentată de compania Flavius Investiţii. Compania a plătit în 2007 suma de 77 milioane de euro pe terenul şi activele Uzinei Tractorul Braşov.
Prima fază a proiectului, denumit Coresi, va cuprinde un parc de retail, un mall şi o componentă de birouri, care vor fi realizate în urma unei investiţii de 150 de milioane de euro. Lucrările vor începe în primăvară, iar primul hypermarket, ce se va inaugura în 2011, va fi cel al miliardarilor de la Auchan.
Motive pentru a investi în Braşov
- Poziţie favorabilă în centrul României, la intersecţia celor mai importante drumuri şi căi ferate
- O piaţă de 500.000 de locuitori
- Importante staţiuni turistice montane aflate în imediata apropiere: Poiana Braşov, Bran, Predeal, Sinaia
- Construirea Aeroportului Internaţional Braşov
DATE GEOGRAFICE
Limbă
Limba oficială este limba română. Limbile maghiară şi germană sunt vorbite în părţile tradiţionale, în timp ce engleza este vorbită de cei din industria turistică şi de cei tineri. Compoziţia etnică a oraşului: români, unguri, saşi şi un procent minim de evrei.
Floră şi Faună
Flora municipiului nu diferă de cea a judeţului. Pe muntele Tâmpa se regăsesc totuşi câteva specii de plante unice în lume. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiştii care se aventurează în acestea sunt avertizaţi că pot întâlni urşi, lupi sau vulpi.
Climă şi precipitaţii
Clima municipiului Braşov are un specific temperat-continental, mai umedă şi răcoroasă, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Temperatura medie anuală a aerului este de 7,6 C iar temperatura maximă absolută fiind de 37 C în luna august.
Vara şi iarna durează aproximativ 50 de zile fiecare. Temperatura obişnuită de vară se situează în intervalul 22°C - 27°C, iar cea de iarnă între -10°C şi -2°C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Braşov ajunge la 15°C, în această staţiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Braşov.
ORA LOCALĂ
GMT + 2 ore
CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
Cultura şi învăţământul şi-au croit loc în viaţa braşovenilor încă de timpuriu. Prima şcoală românească, din Şchei, a fost prima instituţie educaţională din Braşov, construită înainte de 1399. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întregul spaţiu românesc. Totodată, preoţi şcheieni plăteau sume exorbitante pentru înzestrarea şcolii şi a bisericii Sf. Nicolae cu manunscrise şi tipărituri.
Astăzi cultura și învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.
Instituții de cultură
În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990.
Arhitectură
Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.
Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele sec.
XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980).
Educație
Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de școli generale, 7 colegii naționale — care au dat țării multe valori și oameni de prestigiu — 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, o universitate de stat cu 16 facultăți și 4 colegii, o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri de limbi străine și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor de muncă. Nivelul învățământului brașovean este foarte ridicat, în instituțiile din municipiu activând unele dintre cele mai bune cadre didactice din țară. Numeroși elevi s-au afirmat în concursurile interne și internaționale, aducând Brașovului multe medalii, diplome de recunoaștere și trofee.
ADMINISTRAŢIE
Cartiere
Brașovul are 14 cartiere, după cum urmează:
► Noua – Dârste
► Astra ( Steagu Roșu )
► Valea Cetății
► Florilor – Craiter (Kreiter)
► Centrul Nou - Centrul Civic
► Tractorul
► Bartolomeu Nord
► Bartolomeu
► Centrul Vechi
► Prund – Șchei
► Triaj
► Uzina 2
► Stupini
► Poiana Brașov – având un caracter total special de al restului orașului datorită principalelor funcțiuni: turism montan de nivel internațional.
Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale orașului fiind însă intersecțiile sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom).
OBIECTIVE TURISTICE ŞI ACTIVITĂŢI ÎN BRAŞOV
Braşovul are o mulţime de atracţii, de la obiective turistice la schi, cursuri de călărit şi drumeţii pe munte.
Trei staţiuni importante, Poiana Braşov, Predeal şi Sinaia oferă turiştilor o gamă largă de sporturi de iarnă şi de vară, cum ar fi schi, snowboard, condusul de snowmobile, înot, alpinism, tenis şi patinaj. Braşovul cuprinde totul, de la dinamica vieţii moderne de oraş la farmecul lumii vechi cu peisaje fascinante.
Obiective turistice:
Casa Sfatului
Situată în centrul vechi al Braşovului, în piaţa cu acelaşi nume, Casa Sfatului este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale oraşului. Din anul 1950 Casa Sfatului devine sediu al Muzeului Regional Braşov.
Bastionul Fierarilor
Situat în colţul de nord-vest al vechii cetăţi medievale a Braşovului, acest monument găzduieşte azi arhiva oraşului.
Bastionul Graft
Situat la mijlocul laturii de nord – vest a cetăţii, Bastionul Graft, pe sub care curge apa canalului cu aclaşi nume, se sprijină pe baza dealului Warthe, având în apropiere două turnuri exterioare pază şi supraveghere – Turnul Alb şi Turnul Negru. Bastionul Graft a fost restaurat în anii 2003 – 2004, când s-a construit şi scara de legătură cu zona Turnului Alb.
Bastionul Ţesătorilor
Bastionul Ţesătorilor este unul dintre cele şapte bastioane construite în jurul incintei Braşovului. Acesta cuprinde o expozitie despre fortificaţiile din Ţara Bârsei cu ilustraţii şi cu o valoroasă colecţie de echipament de luptă medieval. Punctul de atracţie al muzeului este macheta oraşului Braşov, aşa cum arată la sfârşitul secolului al XVII-lea.
Biserica Neagră
Edificiu de secol XVI, cunoscut iniţial sub numele de Biserica Sfânta Maria, Biserica Neagră este cel mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România.
Poarta Ecaterinei
Situată pe latura de vest a cetăţii Braşov, Poarta Ecaterinei este singura poartă a cetăţii fortificate care se mai păstrează şi astăzi. Poarta făcea legatura între uliţa Orfanilor şi aşezarea românească a Scheilor Braşovului.
EVENIMENTE LOCALE
Cerbul de Aur
Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur” este un eveniment devenit tradiţie ce are loc an de an în Piaţa Sfatului din Braşov, care se organizeaza în lunile august-septembrie.
Desfăşurat pentru prima dată în 1968, festivalul a impus de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în ţară şi în străinătate. „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmăreşte promovarea talentelor din România şi de peste hotare.
Printre artiştii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numără: Diana Ross, Sheryl Crow, Christina Aguilera, Waldo, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Kenny Rogers, Ricky Martin, The Kelly Familly, Simple Minds etc.
Junii Braşoveni
În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști, atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi.
Carpathian Adventure
Carpathian Adventure este o competiţie de aventură clasică de trei zile, prin care se cunosc oameni, se formează echipe, se întrec în numeroase activităţi outdoor şi în tot acest timp au parte de frumuseţea şi salbăticia naturii din Romania. Acest concurs de aventură are loc exclusiv în România, în fiecare an cu un traseu diferit şi în munţi diferiţi.
ZONA METROPOLITANĂ BRAŞOV
Zona metropolitană Braşov este o regiune din judeţul Braşov, ce cuprinde municipiul Braşov şi 13 comunităţi învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunităţi de afaceri, al construcţiei şi amenajării de locuinţe şi locuri de recreere, al atragerii de investiţii mai consistente, şi al coordonării mai bune a proiectelor de mediu şi infrastructură.
În momentul de faţă au loc proiecte de dezvoltare a localităţilor: Codlea, Săcele, Ghimbav, Predeal, Rîşnov, Cristian, Sînpetru, Hălchiu, Tărlungeni, Prejmer şi Hărman. Unul dintre proiectele actuale îl constituie proiectul privind elaborarea strategiei de colectare selectivă a deşeurilor în localităţile din zona metropolitană, menit să sprijine primăriile în impunerea şi implementarea standardelor europene în privinţa managementului deşeurilor.
Aeroportului Internaţional Braşov
În septembrie 2009, au început lucrările la construcţia Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav, şi se estimează că va fi gata în luna martie a anului 2011. Valoarea proiectului Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav depăşeşte cu puţin 100 de milioane de euro.
Aeroportul din judeţul Braşov va fi mai mare decât cele din Constanţa şi Timişoara, urmând să fie construit de compania canadiană Intelcan. Suprafaţa totală pe care se va întinde aeroportul va fi de 270 hectare, din care terminalul va ocupa 10.000 metri pătraţi, iar pista va avea o lungime de 2.600 metri. Aeroportul va avea un flux maxim de 400 pasageri pe oră şi două milioane pe an, precum şi o capacitate de 6.000 de tone de marfă pe oră.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, a inaugurat pe data de 07.06.2009 DN73B, un drum care face legătura între Braşov şi Ghimbav direct spre viitorul aeroport internaţional. Drumul, în lungime de 1,3 km, este o investiţie în valoare de 13 miliarde lei, asigurată pe de o parte din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Braşov - 11 miliarde, şi pe de altă parte, din bugetul Primăriei Ghimbav - 2 miliarde.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE
Zona Metropolitană Braşov reprezintă o locaţie importantă pentru asigurarea şi crearea de locuri de muncă, pentru întărirea legăturii dintre economic şi social, contribuind decisiv la o dezvoltare spaţială echilibrată. Dezvoltarea acestui pol de creștere influenţează calitatea vieţii la nivelul întregii regiuni.
Braşovul a fost, de-a lungul istoriei, un centru economic de mare importanţă aflat la confluenţa principalelor drumuri comerciale. Dezvoltarea puternică din ultimii ani a marcat apariţia nevoii de a genera zone destinate dezvoltării pe teritoriul administrativ al comunităţilor învecinate.
O dezvoltare orientată spre viitor nu se bazează doar pe o îmbunătăţire a infrastructurii şi a clădirilor. Pe lângă corelarea instrumentele urbanistice, îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a cetăţenilor, viitorul acestora precum şi creşterea calităţii vieţii sunt premize importante pentru a asigura o dezvoltare durabilă.
Obiectivele Planului de Dezvoltare Durabilă :
• Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale a Zonei Metropolitane Braşov;
• Identificarea mijloacelor de îmbunătăţire a infrastructurii;
• Stabilirea parteneriatelor cu alte organizaţii publice şi private;
• Identificare surselor de finanţare necesare pentru implementarea proiectelor de dezvoltare;
• Sprijinirea dezvoltării Parcurilor industriale Tehnologice;
• Stimularea şi atragerea de capital străin;
• Implementarea activităţilor ce generează dezvoltare economică, socială şi culturală cu scopul creşterii calităţii vieţii;
• Protejarea şi dezvoltarea moştenirii culturale;
• Protejarea şi punerea în valoare a resurselor naturale în Regiunea Braşov;
• Dezvoltarea turismului în regiunea Braşov;
• Implementarea, monitorizarea şi evaluarea schimbărilor sociale şi economice generate de Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov – atât în Braşov cât şi în celelalte comunităţi membre;
• Promovarea potenţialului de dezvoltare a Zonei Metropolitane Braşov;
• Management durabil al zonei istorice Braşov şi al celorlalte obiective istorice ale regiunii;
INFORMAŢII UTILE
Telefoane utile
Prefixul telefonic al României este +40 iar cel al oraşului este 268. Telefoanele publice sunt internaţionale şi funcţionează cu cartelă ce trebuie cumpărată de la sediul Romtelecom sau chioşcuri autorizate pentru vânzare.
|
Poliţia |
955 sau 112 |
|
Pompieri |
981 sau 112 |
|
Salvarea |
961 sau 112 |
|
Ora exactă |
958 |
|
Info CFR |
952 |
|
Jandarmeria |
956 |
|
Protecţia civilă, Salvamont |
982 |
|
Informaţii gratuite |
930, 931, 951 |
|
Asistenţă socială |
979 |
|
Telefonul cetăţeanului |
948 |
|
Urgenţe stomatologice |
0268/332.851 |
Farmacii permanente
| Republicii | 0268.543.560 |
| Complexul Mare | 0268.332.143 |
| Europharm |
0268.310.006 |
Informaţii CFR
Gara CFR Braşov
Adresa: B-dul Gării nr. 1
Tel: 0268/410.233
Centrul de Informare Turistică Braşov
Adresa: Piaţa Sfatului 30 ( în interiorul Muzeului Istoric )
Tel: 0268.419.078
E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Program: Luni – Vineri 9:00 – 19:00
Centrul oferă hărţi, broşuri şi informaţii despre atracţiile turistice, evenimente, cazare, restaurante şi transport.
CUM AJUNGI ÎN BRAŞOV?
Cu avionul
În prezent, în Braşov nu există un aeroport civil, dar există planuri de dezvoltare pentru un aeroport la Ghimbav. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Otopeni, Bucureşti, la doar 3 ore de mers cu maşina spre sud.
Cu trenul
Să ajungi cu trenul in Braşov este foarte uşor, datorită faptului că acesta este un important nod de cale ferată din România. Între Bucureşti şi Braşov există 19 trenuri pe zi; de asemenea, există trenuri frecvente şi din alte oraşe româneşti, precum şi o conexiune zilnică către Budapesta (prin Oradea) şi un EuroNight (prin Arad). Există trenuri zilnice şi din Viena, Cracovia, Praga.
Datorită accesibilităţii şi confortul său, trenul este cea mai bună modalitate de a ajunge în Braşov.
Cu maşina
În afară de tren, maşina reprezintă unul dintre cele mai populare moduri de a ajunge în Braşov, din cauza conexiunilor sale rutiere destul de bune. Drumul european E60 este principalul drum folosit pentru a ajunge în Braşov, el făcând legătura între Braşov şi oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.
Bucureşti ( Aieroportul Otopeni ) - 166 Km
Bucureşti - Braşov E 60
Satu Mare - 475 Km
Satu Mare - Cluj Napoca - Alba Iulia E 81
Alba Iulia - Sibiu - Braşov E 68
Borş - 410 Km
Borş - Oradea E 60
Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov E 60
Nădlac - 400 Km
Nădlac - Arad E 68
Arad - Deva - Sibiu - Braşov E 68
Moraviţa - 473 Km
Moraviţa - Timişoara E 70
Timişoara - Deva E 70, E 68
Deva - Sibiu - Braşov E 68
Gura Văii - 349 Km
Gura Văii - Drobeta Turnu Severin E 70
Drobeta Turnu Severin - Târgu Jiu 67
Tărgu Jiu - Râmnicu Vâlcea - Braşov 73 C, E 574
Giurgiu - 223 Km
Giurgiu - Bucureşti E 70
Bucureşti - Braşov E 60
Vama Veche - 441 Km
Vama Veche - Constanţa E 87
Constanţa - Bucureşti 22C, 3A
Bucureşti - Braşov E 60
Albita - 310 Km
Albita - Bacău E 581, 2F
Bacău - Braşov E 574
Siret - 358 Km
Siret - Suceava E 85
Suceava - Bacău E 85
Bacău - Braşov E 574
