Ucrainenii din regiunea Lugansk, situată la circa 800 kilometri de Kiev, vor scăpa, în curând, de stresul ratelor la creditele pentru case. Pentru a rezolva problema spaţiului locativ, funcţionarii locali se gândesc serios să permită populaţiei să-şi achite ratele nu în bani ci... în cartofi, roşii sau varză – adică, în producţia propriilor gospodării, transmite presa din Ucraina.

"Unul din modelele pe care dorim să-l preluăm este cel provenit din experienţa regiunii Belgorod din Rusia. Acolo, o persoană care a luat un credit pentru locuinţă are posibilitatea să-l returneze nu doar în bani, ci şi în produsele pe care le va cultiva pe lotul său de pământ", a declarat Svetlana Dobrotenko, şefa Departamentului Economic al administraţiei locale din Lugansk, citată de korrespondent.net.

Noile condiţii de prudenţialitate ale BNR ar putea reduce consistent accesul la creditele ipotecare. Se pune întrebarea cât de mult ar putea fi influenţată piaţa imobiliară.

Printre noutăţile propuse de BNR în scopul protejării viitorilor doritori de credite ipotecare în valută, se numără impunerea unui avans de minimum 30% pentru creditele în euro şi de 40% pentru creditele în alte valute, însă aceste condiţii sunt oarecum apropiate cu cele practicate şi în prezent de bănci pentru creditele-standard, respectiv un avans de 25%. 

Pieţele europene de proprietăţi imobiliare oferă investitorilor o valoare mai bună în comparaţie cu cea din primul trimestru al anului, conform celui mai recent studiu al specialistilor in domeniul imobiliar.

Indicatorul, care măsoară gradul de atractivitate pe care îl prezintă pieţele comerciale în lume, se află în prezent la valoarea 41 pentru Europa, prezentând o creştere de la 32 în T1 2011. Valoarea indicelui a crescut, în pofida aspectului economic înrăutăţit, cauzat de nesiguranţa faţă de criza datoriilor în zona Euro. Creşterea scorurilor urmează după două trimestre consecutive de scădere, şi reflectă reducerea randamentului obligaţiunilor de stat pe pieţele principale, observată pe parcursul ultimelor luni.

Câteva fonduri instituţionale, care sunt susţinute de bănci, fonduri de pensii sau companii de asigurări, care până acum nu au luat în considerare România sau care au fost absente încă de la declanşarea crizei economice, sunt în acest moment în poziţia de a relua în calcul piaţa românească, se arată în cel mai recent raport de piaţă realizat de specialiştii în consultanţă imobiliară.

Consultanţii imobiliari pun această tendinţă pe seama îmbunătăţirii ratingului de ţară de la „speculative grade“ la „investment grade“. Raportul de ţară al publicaţiei IHS Global Insight menţionează că în a doua jumătate a anului ar trebui să se facă simţită o recuperare economică accelerată, date fiind îmbunătăţirea încrederii în mediul de afaceri, dezgheţarea unor pieţe de creditare, o scădere în continuare a ratei şomajului şi, posibil, chiar a inflaţiei.

Numărul investitorilor interesaţi să cumpere proprietăţi comerciale, adică mall-uri, birouri sau spaţii logistice, în România este mult mai mic comparativ cu Cehia şi Polonia, ceea ce ar putea determina pe termen scurt o uşoară creştere a preţului acestora, potrivit unei analize realizate de specialiştii imobiliari.

Conform specialistilor, investitorii caută o expunere cât mai mare în Europa Centrală, în primul rând fiind vizate Polonia şi Cehia, fapt care conduce la o creştere a performanţei acestor ţări, depăşind multe din ţările Europei de Vest în ceea ce priveşte procentul de creştere al  PIB-ului în următorii trei ani.

România va contribui cu 22 de miliarde de dolari americani la creşterea sectorului construcţiilor în următorii 10 ani, a patra cea mai mare contribuţie din Europa Centrală şi de Est, potrivit raportului Global Construction 2020 realizat de Global Construction Perspectives şi Oxford Economics, sponsorizat de PwC.

Pe  primele trei locuri se vor situa Rusia, cu o contribuţie de 117 miliarde de dolari americani, Turcia - 81 de miliarde de dolari şi Polonia - 51 de miliarde de dolari. România va avea însă o contribuţie mai mare la creşterea globală decât cea a Cehiei, 13 miliarde dolari, Bulgariei, 8 miliarde, a Ucrainei, 7 miliarde şi a Ungariei, 5 miliarde dolari.