Art. 1. Foştii proprietari persoane fizice ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute din prezenta lege.

De prevederile alin. 1 beneficiază şi moştenitorii foştilor proprietari, potrivit legii.

Art. 2. Persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de restituirea în natură, prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despagubiri in conditiile art. 12.

In cazul apartamentelor trecute in proprietatea statului pentru care s-au primit despagubiri, daca sunt ocupate de fostii proprietari sau sunt libere, ele se restituie în natură.

Redobândirea dreptului de proprietate este condiţionată de restituirea sumei primite cu titlu de despăgubire, actualizată în condiţiile prevederilor art. 13.

Art. 3. Prin apartament, în sensul prezentei legi, se înţelege locuinţa compusă din una sau mai multe camere, cu dependinţele, garajele şi anexele gospodăreşti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnite, magazii şi altele asemenea, indiferent dacă sunt situate la acelaşi nivel sau la niveluri diferite şi care, la data trecerii în proprietatea statului, constituia o singură unitate locativă de sine stătătoare, aşa cum a fost determinată prin constructie.

Apartamentul, astfel cum a fost definit în alin. 1, rămâne considerat ca atare, indiferent dacă, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat modificări constructive interioare ori a fost luat în evidenţă ca reprezentând două sau mai multe apartamente.

Pentru adăugările, supraetajările, dotarile, utilităţile şi orice alte construcţii, care exced apartamentul trecut în proprietatea statului, căt şi pentru pierderile de valoare, imputabile, se aplică prevederile art. 13.

Art. 4. De prevederile prezentei legi beneficiază cetăţenii români.

Art. 5. Dacă fostul propietar sau moştenitorii acestuia locuiau la data de 22 decembrie 1989 în calitate de chiriaşi în apartamentele trecute în proprietatea statului, ei devin proporietarii apartamentului locuit, în condiţiile prezentei legi.

În cazul în care mai mulţi moştenitori locuiau la data de 22 decembrie 1989 fiecare într-un apartament trecut în proprietatea statului de la fostul proprietar, ei devin proprietarii apartamentului respectiv.

Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia, dacă locuiau la data de 22 decembrie 1989 în acelaşi apartament cu alti chiriaşi, devin proprietarii întregului apartament, astfel cum acesta este definit în art. 3. Evacuarea chiriaşilor şi punerea în posesie a proprietarilor se vor face numai după acordarea efectivă a unei locuinţe corespunzătoare de către autorităţile publice sau de către proprietar.

Moştenitorii, în sensul prezentei legi, sunt socotiţi de drept acceptanţii succesiunii de la data depunerii cererii prevăzute la art. 14.

Dacă rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă locuiau la 22 decembrie 1989 cu chirie în apartamentele preluate de către stat de la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimţământul scris al proprietarului, dacă le locuiesc şi la data intrării în vigoare a prezentei legi. Consimţământul va fi dat în formă autentică.

Art. 6. Pe data rămânerii definitive a hotărârii comisiei prevăzute la art. 15, prin care s-a dispus restituirea în natură a apartamentului, se compensează de drept fără îndeplinirea condiţiilor stabilite de Codul civil cheltuielile necesare, utile şi voluptorii efectuate de foştii proprietari sau de moştenitorii lor, în calitate de chiriaşi, şi de unitatea care a administrat apartamentul, ţinând seamă şi de prevederile art. 3.

Contractele de inchiriere dintre foştii proprietari, moştenitorii lor, precum şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă şi unitatea care a avut în administrare apartamentul încetează, de drept, pe aceeaşi data.

Art. 7. Contractele de închiriere încheiate în baza Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, pentru apartamentele din imobilele prevăzute la art. 1, se prelungesc, de drept, pe o perioadă de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii comisiei prevăzute la art. 15 ultimul alineat.

Chiriaşii prevăzuti la art. 5 alin. 3 vor beneficia, în perioada de prelungire a contractelor de închiriere, de prevederile legale în vigoare referitoare la construirea unei locuinţe proprii prin sprijinul statului de prioritate în atribuirea unei locuinţe din fondul administrativ de autorităţile publice locale.

Nu beneficiază de prevederile alin. 1 şi 2 şi poate fi evacuat după trecerea unui an de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

a) chiriaşul titular sau membrii familiei sale soţ, soţie, copii minori care au dobândit ori au înstrăinat după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu, o locuinţă corespunzătoare normelor stabilite prin Legea nr. 5/1973;

b) chiriaşul care refuză să preia în folosinţă o altă locuinţă corespunzătoare, potrivit Legii nr. 5/1973;

c) chiriaşul care subînchiriază locuinţa fără consimţământul proprietarului;

d) chiriaşul care a schimbat total sau parţial destinaţia ori structura interioară a apartamentului, fără consimţământul proprietarului.

Foştii proprietari sau moştenitorii lor şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă, care beneficiază de prevederile art. 5 alin. 3, se subrogă, pe data prevăzută la art. 6, în drepturile şi obligaţiile legal-născute ale celor care au deţinut anterior, cu chirie, apartamentul.

Nivelul chiriilor este cel stabilit prin lege.

Orice litigii între proprietar şi chiriaşi sunt de competenţă exclusivă a instanţelor de judecată.

Art. 8. Pentru cheltuielile efectuate de chiriaşi cu compensare pe seama chiriei, în condiţiile legii, care au la bază documente şi evidenţe corespunzătoare la unităţile care au deţinut apartamentele, se va continua compensarea din chiria datorată noului proprietar.

Art. 9. Chiriaşii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a preţului.

De prevederile alineatului precedent beneficiază şi chiriaşii care ocupă spaţii locative realizate prin extinderea spaţiului iniţial construit.

În cazul vânzării apartamentelor cu plata în rate, la încheierea contractului se va achita un avans de minimum 30% din preţul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor eşalona pe o perioadă de maximum 15 ani, cu o dobândă reprezentând jumătate din dobânda de referinţă stabilită anual de Banca Naţională a României.

Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 30 de ani, precum şi persoanele trecute de 60 de ani vor plăti un avans de 10%, iar plata în rate lunare se eşalonează pe o perioada de maximum 20 de ani.

Comisionul cuvenit unităţilor specializate care evaluează şi vând apartamente este de 1% din valoarea acestora.

Fac excepţie de la prevederile alin. 1 chiriaşii titulari sau membrii familiei lor soţ, soţie, copii minori care au dobândit sau au instrăinat o locuinţă proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.

Chiriaşii care nu dispun de posibilităţi materiale pentru a cumpăra apartamentul în care locuiesc pot să rămână în continuare în spaţiul locativ respectiv, plătind chiria stabilită prin lege.

Apartamentele dobândite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării.

Art. 10. Sunt exceptate de la vânzare apartamentele care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de dotări speciale, cum sunt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifică.

Sunt, de asemenea, exceptate de la vânzare locuinţele care au avut destinaţia de case de oaspeti, de protocol, cele declarate monumente istorice şi din patrimoniul naţional, precum şi cele folosite ca reşedinţe pentru foştii şi actualii demnitari.

Art. 11. Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. 6 şi ale art. 10 sunt lovite de nulitate absolută.

Art. 12. Foştii proprietari sau, după caz, moştenitorii acestora sunt îndreptăţiţi să solicite acordarea de despăgubiri pentru apartamentele nerestituite în natură şi pentru terenurile aferente sau, deşi îndeplinesc condiţiile pentru restituirea în natură, să opteze pentru acordarea de despăgubiri.

Art. 13. Valoarea despăgubirilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora, pentru apartamentele nerestituite în natură, precum şi preţul de vânzare, după caz, se stabilesc pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977, ale Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale Legii nr. 85/1992, republicată, iar valoarea terenurilor aferente, pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665 din 28 februarie 1992, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu completările ulterioare. La valorile astfel calculate se vor aplica coeficienţii de actualizare, care nu vor fi mai mici decât coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii pe economie.

Valoarea totală a apartamentului restituit în natură şi a despăgubirilor cuvenite pentru apartamentele nerestituite în natură şi pentru terenurile aferente nu poate depăşi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii.

În cazul în care fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia ori rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă li se restituie în natură un apartament conform prevederilor art. 2, a cărui valoare, calculată potrivit alin. 1, depăşeşte suma prevăzută la alin. 2, ei nu pot fi obligaţi să plătească diferenţa.

Plata despăgubirilor se face de către Ministerul Finanţelor, prin serviciile publice descentralizate ale acestuia, de la nivelul judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov, în conturile bancare sau C.E.C., indicate de beneficiarii despăgubirilor, pe baza actului prin care se dispune acordarea despăgubirii şi comunicat conform art. 19, după 12 luni de la încheierea lucrărilor de evaluare, dar nu mai târziu de 24 de luni.

Valoarea despăgubirilor stabilite în condiţiile anterioare se actualizează la data plăţii, luând ca bază salariul mediu pe economie din ultima lună a trimestrului expirat.

La dispoziţia Ministerului Finanţelor se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din:

a) sumele obţinute de vanzarea apartamentelor care nu s-au restituit in natura, reprezentand plati integrale, avansuri, rate si dobanzi, dupa deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor;

b) sumele obtinute din lansarea unor împrumuturi de stat cu această destinaţie, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publică.

Din fondul astfel constituit se vor efectua cheltuieli în următoarea ordine:

a) plata despăgubirilor cuvenite în condiţiile prezentei legi proprietarilor şi moştenitorilor acestora;

b) plăţi pentru restituirea împrumuturilor contractate şi plata costurilor care decurg din aceste împrumuturi de stat;

c) construirea de locuinţe, care să fie repartizate cu prioritate chiriaşilor aflaţi în situaţia prevăzută la art. 5 alin. 3.

Art. 14. Persoanele îndreptăţite la restituirea în natură a apartamentelor sau, după caz, la acordarea de despăgubiri vor depune cereri în acest sens, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Art. 15. Cererile prevăzute la art. 14 vor fi adresate comisiei consiliului local, constituită potrivit art. 16, pe raza căruia se află situat apartamentul în cauză.

Cererea trebuie să cuprindă datele complete de identificare a solicitantului, calitatea de proprietar sau de moştenitor al acestuia, după caz, menţiunea că s-a adresat sau urmează să se adreseze cu o cerere similară şi altor comisii (judeţene, a municipiului Bucureşti, a sectorului agricol Ilfov), precum şi orice alte menţiuni care să-l ajute să intre în posesia apartamentului sau a despăgubirilor ce i se cuvin. La cererea astfel formulată, petiţionarul este obligat să anexeze copie legalizată de pe actul care face dovada dreptului sau de proprietate ori al defunctului pe care-l moşteneşte asupra apartamentului solicitat să i se restituie în natură sau pentru care urmează să primească despăgubiri, copia de pe contractul de închiriere, în cazul în care solicită să i se restituie în natură apartamentul pe care il deţine cu acest titlu, precum şi orice alte acte pe care le consideră necesare în realizarea dreptului său.

În cazul în care, după adoptarea hotărârii comisiei judeţene, apar alte persoane cu vocaţie succesorală, litigiul se soluţionează potrivit dreptului comun.

In cazul in care fostul proprietar sau mostenitorii acestuia solicita despagubiri pentru apartamente situate in judete diferite, ei vor mentiona in cerere comisia judeteana pe care o aleg pentru stabilirea acestora. Comisia aleasa va cere relatiile necesare, inclusiv evaluarea de la comisiile judetene in a caror raza sunt situate apartamentele, in vederea stabilirii cuantumului despagubirii in conditiile prezentei legi.

Hotărârile pentru restituirile în natură se emit de comisiile judeţene pe a căror rază se află apartamentele. Art. 16. În termen de 45 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, consiliile locale, orăşeneşti sau municipale, după caz, propun constituirea comisiilor speciale investite cu competenţa de a primi cererile şi a verifica actele.

Comisiile se numesc prin ordinul prefectului în termen de 15 zile de la înregistrarea propunerilor.

Propunerile acestor comisii, împreună cu cererile şi documentele depuse de foştii proprietari sau moştenitorii acestora şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă, se vor transmite, în termen de 30 de zile, comisiei judeţene.

Comisia judeţeana pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi este formată din:

preşedinte: preşedintele consiliului judeţean;

membri: notarul public sau delegatul acestuia;

directorul general al direcţiei judeţene a finanţelor publice şi controlului financiar de stat;

directorul direcţiei judeţene de urbanism, lucrări publice şi amenajarea teritoriului;

şeful serviciului contencios al consiliului judeţean;

2-6 specialişti din domeniile; gospodărie locativă şi expertizări în construcţii şi terenuri;

secretar secretarul consiliului judeţean.

În acelaşi mod se vor constitui comisiile pentru municipiul Bucureşti şi sectorul agricol Ilfov, conduse de primarul general şi, respectiv, preşedinte.

Componenta nominală a comisiilor prevăzute la acest articol se va stabili prin ordin al prefecţilor.

Art. 17. Comisiile constituie potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, în termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul foştilor proprietari sau al moştenitorilor acestora şi al rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă pentru restituirea în natură, acordarea de despăgubiri, cuantumul acestor despăgubiri şi vor emite hotărâri în acest sens. În termen de 5 zile, hotărârile vor fi comunicate, în scris, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă, chiriaşilor din apartamentele care se vor restitui în natură, precum şi persoanelor juridice care deţin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de către comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov.

Comisiile hotărăsc cu votul majorităţii membrilor lor.

Art. 18. Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare. Membrii comisiilor judeţene, ai comisiei municipiului Bucureşti, ai comisiei sectorului agricol Ilfov şi ai comisiilor locale, precum şi toţi funcţionarii publici împlicaţi în aplicarea prezentei legi, care îndeplinesc cu întârziere, greşit, sau nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin, răspund, după caz, disciplinar, material sau penal.

Art. 19. Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti, ale comisiei sectorului agricol Ilfov, precum şi hotărârile judecătoreşti, rămase definitive, se comunica petiţionarului şi primarului comunei, oraşului, municipiului Bucureşti, după caz.

Hotărârile judecătoreşti rămase definitive se comunică şi comisiilor care au emis hotărârile ce au făcut obiectul judecăţii.

Art. 20. Actele prevăzute la art. 19 se transmit, în original, beneficiarilor şi, în copie, serviciilor publice descentralizate menţionate la art. 13 alin. 4.

Art. 21. O dată cu restituirea în natură şi dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor ocupate şi aferente altor construcţii şi dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după această dată.

Art. 22. În cazul în care apartamentul care se restituie în natură se află într-o clădire cu mai multe apartamente, foştii proprietari sau moştenitorii lor dobândesc cota-parte din proprietatea indiviza asupra tuturor părţilor de construcţii şi instalaţii, precum şi asupra dotărilor, care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun.

Cota de proprietate se dobândeşte indiferent de clădirea, scara sau etajul la care este situat apartamentul.

În privinţa terenurilor, dispoziţiilor alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător.

Cotele de proprietate la care se referă prezentul articol se determină proporţional cu suprafaţa construită.

În baza hotărârii comisiei judeţene şi a hotărârii judecătoreşti, definitive, după caz, beneficiarul restituirii în natură a apartamentului va cere înscrierea dreptului sau în evidenţele de publicitate. Hotărârile comisiei judeţene sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivă, constituie titlu de proprietate.

Art. 23. Procedurile speciale şi cele pentru obţinerea documentatiilor necesare realizării drepturilor prevăzute de prezenta lege, precum şi formele de publicitate imobiliară sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 24. Rezolvarea cererilor privind restituirea în natură sau despăgubirea pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului se face numai în temeiul prevederilor prezentei legi.

Hotărârile judecătoreşti cu privire la imobilele prevăzute la art. 1 din prezenta lege, rămase definitive şi irevocabile, vor putea fi atacate cu recurs în anulare, întemeiat pe dispoziţiile art. 330 din Codul de procedură civilă.

Art. 25. Prin legi speciale se vor reglementa situaţiile juridice ale altor imobile decât cele care fac obiectul prezentei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinţtia lor iniţială, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publică.

Art. 26. Foştii proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despăgubiri, nu mai beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 2 alin. 2.

Măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege nu se aplică în cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului prin hotărâri judecătoreşti penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968.

Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului.

Art. 27. Dreptul de a fi despăgubit, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, se acorda şi foştilor proprietari, respectiv moştenitorilor lor, ai imobilelor cu desţinatia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice după 6 martie 1945, care au fost înstrăinate până la 22 decembrie 1989, prin vânzare-cumpărare ori prin alte forme unor persoane fizice.

Art. 28. În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Guvernul va stabili, prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a legii.

Art. 29. Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei in Monitorul Oficial al României.

Această reproducere este conformă cu originalul.