Situaţia economică, absenţa marilor investiţii străine şi incertitudinea finanţărilor prin bănci, fac din programul guvernamental Prima Casă ultima speranţă pentru piaţa imobiliară românească.

Programul Prima Casă cu o alocare de cel puţin 400-500 milioane de euro reprezintă ultima şansă pentru o brumă de piaţă imobiliară în România. Specialiştii au explicat că printr-o achiziţie, de 30.000 de euro, prin vânzare şi cumpărare ulterioară, repetată, se poate asigura un lanţ succesiv de 10-15 tranzacţii imobiliare.

Dar aceasta nu este o piaţă vie. Este o piaţă extrem de mult încetinită şi se aplică doar locuinţelor vechi. Pentru piaţa nouă, pentru dezvoltările noi, absenţa programului Prima Casă chiar ar însemna actul de deces. Un dezvoltator nu se poate baza pe acel lanţ nesfârşit de tranzacţii, extrem de încetinit şi improbabil, care nu asigură susţinere financiară dezvoltării pieţei.

Statul nu poate interveni direct pentru că nu el a creat această situaţie, care este rezultatul acţiunii finanţelor mari, al intereselor marilor fonduri financiare, fie prin intermediul unor bănci, fie direct - prin dezvoltări imobiliare. Practic, pe piaţa imobiliară, România şi populaţia suportă acum efectele intereselor şi intenţiilor marilor finanţe mondiale. Pentru o ţară este important unde se situează - între cei care generează efecte sau între cei care le suportă.
România are nevoie în acest moment doar de o stimulare treptată a pieţei imobiliare, nu de o creştere bruscă.